Necunoscutul

Ca răspuns la leapşa Piratului Cinefil, am ales „eşecul” World’s Greatest Dad. Poate că a fost un eşec la box office, dar pentru mine a fost un film memorabil rămas în lista cu filme preferate alături de Juno, Me without you, Little miss sunshine, Pan’s labyrinth şi The breakfast club.

Ca şi celelalte filme din listă, World’s Greatest Dad e brutal de sincer şi conţine spre deosebire de celelalte limbaj, scene şi comportamente disturbing.

Lance, un profesor nepopular de poezie,  nu reuşeşte să stabilească un pod de înţelegere cu fiul său Kyle, care se comportă execrabil. Când Kyle moare într-un accident jenant, Lance reface „scena” morţii şi scrie o scrisoare de adio. Moartea fiului său nu are iniţial impact, dar scrisoarea de adio ajunge în ziar iar Lance începe să producă pagini din jurnalul fictiv al fiului său, noul model al adolescentului existenţialist. Brusc Kyle e eroul tuturor deşi nimeni nu l-a simpatizat pe când trăia.

Filmul e când vesel, când trist, nu neapărat plin de învăţăminte dar cu siguranţă fin, înţelept şi cu o notă awkward care stăruie pe tot parcursul filmului. Ca să închei… e geniaal.

 I used to think the worst thing in life was to end up all alone. It’s not. The worst thing in life is ending up with people who make you feel all alone.<––stilul piratului cinefil, cu citate bolduite şi tot tacâmul

The sum of my achievements…

 

 

E E ironic că îmi face aşa mare plăcere să fac chestii pe care nu o să le port niciodată.

But look how pretty!

Jane Austen. Persuasiune

 Persuasiune e cartea mea preferată, o citesc când sunt răcită, impreuna cu Forta 10 din Navarone.

E scrisă de Jane Austen și adaptată de numeroase ori; cele mai cunoscute ecranizari sunt 1995 și 2007.

Versiunea din 2007 e mai atrăgătoare din pdv vizual, dar versiunea din 1995 e fidelă cărții deci câștigă.

Este o idee preconcepută că Jane Austen a scris povești de dragoste pentru fete. De fapt Persuasiune vorbește despre condiția femeii nemaritate în secolul 19, puterea femeii, atașament profund, prietenie, valori și snobism, explorând o varietate de caractere și temperamente. Blânda, răbdătoarea Anne Elliot e eroina mea preferată, cu povestea mea preferată.

Cantece pentru Lia. Sara Bareilles

Bridget Jones’s diary, cartea si filmul

Bridget Jones, uraa!  Din nou am recitit (deci trisat) cartile Bridget Jones, iar in spiritul romanelor, in jurul meu e un dezastru general.

Dar, dupa cum afirma si londoneza putin grasuta, plina de imaginatie, alimentata cu volume de psihologie aplicata si incapabila sa se tina de o decizie: “Este un adevar universal recunoscut ca atunci cand un o parte a vietii tale incepe sa mearga bine, o alta se dezintegreaza in mod spectaculos.”

Desi Bridget nu e un model de urmat, cartile despre ea au fost citite de milioane de oameni pentru ca in mai mica sau mai mare masura cu totii suntem disfunctionali.

Filmele nu reusesc sa prinda geniul naratoarei, dar au doua scene de lupta memorabile si o intreaga atitudine pozitiva, de genul… chiar e un dezastru?Pare a fi dar cred ca nu…

„1.Nu intra in panica. Opreste-te, repira, gandeste.

2.Nimeni nu se gandeste la tine. Toti se gandesc la ei, la fel ca tine.

3.Niciodata nu schimba coafura sau culoarea inainte de un eveniment important.

4.Nimic nu e la fel de rau sau bun precum pare.

5.Fa altora numai ce ai vrea sa ti se faca tie.

6.Mai bine cumpara un produs scump care iti place mult decat mai multe produse ieftine care iti putin.

7.Aproape nimic nu conteaza: cand te intristezi, intreaba-te… oare chiar conteaza?

8.Cheia succesului sta in felul in care te ridici din esec.

9. Fii sincera si buna.

10.Cumpara numai haine care te fac sa vrei sa dansezi de bucurie ca le-ai luat.

11.Ai incredere in instincte, nu in imaginatie.

12Daca vreodata coplesita de dezastru, verifica daca intr-adevar e dezastru prin urmatoarele: (a) gandeste „of, drace!”, (b)cauta partea buna si daca asta nu merge cauta partea comica. Daca nici unul din lucrurile de mai sus nu merge, atunci poate e un dezastru, intoarce-te la punctele 1 si 4.

13.Nu te astepta ca lumea sa fie sigura sau viata sa fie dreapta”* (de acelasi autor)

 

 

Mark Haddon. O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii

“Loving someone is helping them when they get into trouble, and looking after them, and telling them the truth”

O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii e o povestire despre un băiat cu sindromul Asperger, narată la persoana I şi, detaliu original, capitolele sunt numere prime consecutive, pentur că lui Christopher îi plac numerele prime precum toate lucrurile exacte şi logice.

El judecă foarte rece, cu o lipsă de înţelegere care frizează cruzimea, deşi are numai intenţii bune, (much like Sheldon Cooper).

Întâmplarea ciudată la care se referă titlul, este moartea câinelui vecinei pe care Christopher o va investiga. Pe parcursul investigaţiei, printre observaţiile de naturală simplitate şi raţiune, ies la iveală lucruri ascunse de cei din preajma lui Christopher.

„And this shows that sometimes people want to be stupid and they do not want to know the truth.”

Frankenstupid

Frankenstein de ultra sensibila Mary Shelley a fost revolutionar la momentul aparitiei si continua sa starneasca admiratie.

Mie nu mi-a placut pentru că Frankenstein, căpitanul Walton și monstrul, pe rând naratori, povestesc la fel și pentru că Frankenstein mi se pare un ipocrit pretențios care cade la pat datorită unor șocuri nervoase. Eu nu cunosc pe nimeni care să cadă la cad datorită unui șoc nervos. Ești șocat un pic, plângi, dormi, te trezești și mergi la școala sau servici.

Dar Mary Shelley scria bine. Nu-mi vine să cred că era de vârsta mea când s-a publicat Frankenstein.

P.S. Cu privire la imaginea de mai sus… dacă cineva e capabil să lege vene și să creeze un creier, de ce are nevoie să pună șuruburi la gât?

P.P.S. Eu mi l-a, imaginat pe monstru cu cap mai rotund, cam ca un cartof.

Cântece pentru Lia. Sophie Hawkins

 

A spus C. S. Lewis

„If you look for truth, you may find comfort in the end; if you look for comfort you will not get either comfort or truth only soft soap and wishful thinking to begin, and in the end, despair”

Suntem bombardati intr-una de mesaje imbucuratoare care te asigura ca totul va fi bine, ca va veni ziua aceea perfecta cand praful si toate celelalte se aseaza si intr-un fel de inexistenta pasnica vom fi fericiti.

Gandirea asta pozitiva e cu doua taisuri.

Bulgakov. Maestrul și Margareta partea a doua

După cum am mai spus, Maestrul și Margareta e un roman imprevizibil.

Nu sunt sigură că a înțeles ce vroia Bulgakov să spună, ce e cert e că în cea mai cruntă perioadă din istoria comunismului, a scris aceste cuvinte:

„Ivan Nikolaevici știe totul și înțelege totul. Știe că în tinerețe a fost victima unor hipnotizatori criminali, că s-a tratat și s-a vindecat. Dar mai știe că există ceva mai tare decât el…”

În puține cuvinte, romanul e o investigație cu final deschis asupra relației dintre bine și rău, asupra adevărului și a atitudinilor social acceptabile. Ca să nu reduc Maestrul și Margareta la acest rezumat simplist, trebuie să adaug că probabil va trebui să recitesc.

„Ce s-ar fi făcut binele tău dacă n-ar fi existat răul, și cum ar fi arătat pământul dacă l-ar fi părăsit umbrele? Că doar obiectele și oamenii dau naștere umbrelor. Uite colo e umbra aruncată de spada mea. Copacii și făpturile vii aruncă și ele umbră. nu ai vrea cumva să jumulești globul pământesc, măturând de pe fața lui toți copacii și tot ce este viu, numai dintr-un capriciu al tău, din dorința de a te desfăta cu lumina nudă?”

Nu în ultimul rând, scriitorul se amuză pe seama gânditorilor materialiști care consideră că posibilitatea existenței unei/unor firi superioare e nedemnă de a fi pusă în discuție. În același ton, apariția supranaturalului, deși scandalizeaza personajele, nu e tratată de narator ca fiind ceva nefiresc.

Nu știu mare lucru despre reacțiile cititorilor, dar cred că e o carte controversată, cu final surprinzător, neașteptat satisfăcător. Pe mine m-a lăsat cu întrebări.